Salariul mediu brut lunar din România a ajuns la 8.716 lei în 2025, cu 8,1% peste nivelul din anul anterior. Câștigul net a crescut cu 6,2%, până la 5.266 de lei, în timp ce costul mediu suportat de angajatori pentru un salariat a urcat la 9.126 de lei pe lună.
Numărul mediu al salariaților a fost de 5,526 milioane de persoane, cu 73.200 mai multe decât în 2024. La finalul anului, efectivul salariaților ajunsese la 5,76 milioane, în creștere cu 8.500 de persoane față de 31 decembrie 2024.
Câștiguri foarte diferite între domenii
Cele mai mari salarii nete, raportate la media națională, au fost înregistrate în domeniile cu profil tehnologic, financiar și energetic. La polul opus s-au aflat sectoarele cu venituri sub media pe economie:
- telecomunicațiile, programarea, consultanța IT și alte servicii informaționale: cu 94,3% peste medie;
- editarea, radioul și televiziunea, precum și producția și distribuția de conținuturi: cu 72,6% peste medie;
- intermedierile financiare și asigurările: cu 71,1% peste medie;
- producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: cu 61% peste medie;
- industria extractivă: cu 36,1% peste medie;
- administrația publică: cu 35% peste medie;
- hotelurile și restaurantele: cu 37,3% sub medie;
- alte activități de servicii: cu 32,5% sub medie;
- agricultura, silvicultura și pescuitul: cu 21,1% sub medie;
- activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative: cu 18,8% sub medie;
- serviciile administrative și serviciile-suport: cu 17,2% sub medie;
- tranzacțiile imobiliare: cu 15,5% sub medie.
În termeni reali, indicele câștigului salarial a fost de 99% față de 2024, ceea ce indică o ușoară diminuare după luarea în calcul a inflației. Raportat la anul 1990, indicele câștigului salarial real a ajuns la 246,3%, cu 2,6 puncte procentuale sub nivelul anului precedent.
Diferența salarială dintre femei și bărbați
Salariul mediu brut lunar al femeilor a fost de 8.489 de lei, cu 4,8% mai mic decât cel al bărbaților, care s-a ridicat la 8.921 de lei. În cazul venitului net, femeile au primit în medie 5.120 de lei, iar bărbații 5.398 de lei, diferența fiind de 278 de lei sau 5,2%.
Veniturile nete ale bărbaților au fost mai mari decât cele ale femeilor în majoritatea activităților economice. Cele mai importante diferențe au apărut în intermedieri financiare și asigurări, unde decalajul a fost de 40%, în activitățile de editare și producție de conținuturi, cu 27,1%, și în industria prelucrătoare, cu 20,6%.
Diferențe semnificative au mai fost raportate în telecomunicații și IT, de 17,2%, în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, de 15%, și în alte activități de servicii, de 10,7%.
Bucureștiul conduce clasamentul județelor
În 35 de județe, salariul mediu net lunar a fost sub media națională. Cele mai mici valori au fost consemnate în Botoșani și Teleorman, în timp ce Bucureștiul a avut cel mai ridicat câștig salarial mediu net.
- Botoșani: 4.059 lei, cu 22,9% sub media națională;
- Teleorman: 4.066 lei, cu 22,8% sub medie;
- Vrancea: 4.114 lei, cu 21,9% sub medie;
- Bistrița-Năsăud: 4.130 de lei, cu 21,6% sub medie;
- Vâlcea: 4.138 de lei, cu 21,4% sub medie;
- Vaslui: 4.160 de lei, cu 21% sub medie;
- București: 7.150 de lei, cu 35,8% peste medie;
- Cluj: 6.263 de lei, cu 18,9% peste medie;
- Timiș: 5.823 de lei, cu 10,6% peste medie;
- Iași: 5.355 de lei, cu 1,7% peste medie;
- Ilfov: 5.317 lei, cu 1% peste medie;
- Sibiu: 5.274 de lei, cu 0,2% peste medie;
- Brașov: 5.272 de lei, cu 0,1% peste medie.
Forța de muncă, concentrată în servicii
Cei mai mulți angajați au lucrat în sectorul terțiar, care a reunit 65,1% din total. Serviciile comerciale au reprezentat 44,9%, iar serviciile sociale 20,2%. În industrie și construcții s-au regăsit 32,5% dintre salariați, în timp ce agricultura, silvicultura și pescuitul au concentrat doar 2,4%.
Bărbații au reprezentat 52,4% din numărul mediu al salariaților, adică aproximativ 2,89 milioane de persoane. Față de 2024, efectivul bărbaților a crescut cu 37.900 de persoane, iar cel al femeilor cu 35.300 de persoane.
Construcțiile și industria extractivă au rămas domenii predominant masculine: bărbații au reprezentat 87,6%, respectiv 84,1% din totalul angajaților acestor activități. Femeile au fost majoritare în sănătate și asistență socială, cu 79,6%, în învățământ, cu 72,7%, și în intermedieri financiare și asigurări, cu 70,3%.
Femeile au mai avut majoritatea în hoteluri și restaurante, unde au reprezentat 60,2% dintre salariați, în administrația publică, cu 60,1%, și în activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative, cu 59%.
Unde au crescut și unde au scăzut angajările
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul a înregistrat cea mai mare creștere a numărului mediu de salariați, cu 28.000 de persoane. Au urmat sănătatea și asistența socială, cu 14.300 de persoane, serviciile administrative și serviciile-suport, cu 12.000, construcțiile, cu 11.300, hotelurile și restaurantele, cu 7.800, și tranzacțiile imobiliare, cu 5.600.
În schimb, industria prelucrătoare a pierdut 17.500 de salariați, administrația publică 4.500, iar activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative 1.500 de persoane.
La sfârșitul anului, efectivul salariaților a crescut în regiunile București-Ilfov, cu 8.000 de persoane, Nord-Est, cu 6.400, Nord-Vest, cu 5.200, și Centru, cu 2.800. În celelalte regiuni au fost raportate scăderi: 6.800 de persoane în Vest, 3.100 în Sud-Vest Oltenia, 2.800 în Sud-Muntenia și 1.200 în Sud-Est.
București-Ilfov a concentrat 22,8% din totalul salariaților din economie, urmată de Nord-Vest, cu 13,9%, și Centru, cu 12,6%. Cea mai mare pondere a angajaților din servicii comerciale s-a regăsit în București-Ilfov, 62%, iar serviciile sociale au avut cea mai mare pondere în Nord-Est, 26%.
În sectorul primar, ponderi peste media națională de 2,4% au fost înregistrate în Sud-Muntenia, cu 3,7%, Sud-Est, cu 3,6%, Nord-Est, cu 3,1%, Sud-Vest Oltenia, cu 3%, Vest, cu 2,9%, și Centru, cu 2,5%.
Industria și construcțiile au avut o pondere mai mare decât media națională de 32,3% în regiunile Centru, cu 39%, Sud-Muntenia, cu 37,5%, Nord-Vest, cu 36,6%, Vest, cu 36,4%, Sud-Vest Oltenia, cu 34,6%, și Sud-Est, cu 32,5%.
Costurile angajatorilor au urcat
Costul mediu lunar al forței de muncă a crescut cu 8,1% într-un an, până la 9.126 de lei pentru fiecare salariat. Majorările cele mai mari au fost consemnate în activitățile de editare și producție de conținuturi, cu 20,7%, în tranzacții imobiliare, cu 19,4%, precum și în comerț și hoteluri și restaurante, cu câte 12,2%.
Costurile au mai crescut cu 11,8% în serviciile administrative și serviciile-suport, cu 11,3% în agricultură, silvicultură și pescuit și cu 11,1% în intermedieri financiare și asigurări. Creșteri au fost raportate în toate activitățile economice.
Față de media națională, cele mai ridicate costuri au fost în telecomunicații și IT, cu 93,9% peste medie, în activitățile de editare și producție de conținuturi, cu 73%, în intermedieri financiare și asigurări, cu 72,3%, în energie, gaze și utilități, cu 64,6%, și în industria extractivă, cu 26,7%.
La polul opus, costurile au fost cu 38,8% sub media economiei în hoteluri și restaurante, cu 34,2% mai mici în alte servicii, cu 22,6% sub medie în agricultură, silvicultură și pescuit și cu 18,6% mai mici atât în serviciile administrative și serviciile-suport, cât și în activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative.
Transferurile de la buget către angajatori, acordate pentru perioadele nelucrate și pentru stimularea ocupării prin angajarea unor categorii precum absolvenții și șomerii, au avut o pondere mai mică în totalul cheltuielilor cu forța de muncă decât în anul precedent. Cele mai mari sume au fost direcționate către industria prelucrătoare, serviciile administrative și serviciile-suport, comerț, construcții, hoteluri și restaurante, precum și agricultură, silvicultură și pescuit.
Societățile cu capital privat au concentrat 77,4% din totalul salariaților la finalul anului 2025, efectivul acestora fiind cu 0,5% mai mare decât în anul precedent.