Adrian Negrescu: Insolvența STB, rezultatul unui deceniu de transport public gestionat fără echilibru

Adaugă Ziarul Ora 25 ca sursă preferată pe Google

Insolvența Societății de Transport București (STB) nu reprezintă un eveniment neașteptat, ci rezultatul acumulării unor dezechilibre financiare și administrative pe parcursul mai multor ani, susține Adrian Negrescu. Compania are peste 9.000 de angajați și transportă zilnic sute de mii de călători, însă a ajuns să aibă datorii totale estimate la mai mult de 3 miliarde de lei.

Tribunalul București a deschis procedura generală de insolvență pe 8 septembrie 2026, după ce prima solicitare a STB fusese respinsă din cauza unui dosar incomplet. Autobuzele, tramvaiele și troleibuzele circulă în continuare, dar activitatea companiei se desfășoară sub supravegherea unui administrator judiciar.

„Insolvența STB nu este un accident și nici o surpriză. Este rezultatul unui deceniu în care transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o legătură reală între cost, calitate și preț. Problema nu a apărut în 2026, doar a devenit imposibil de ascuns”, afirmă Adrian Negrescu.

Datorii acumulate în timp

La finalul anului 2025, STB înregistra plăți restante de aproximativ 1,14 miliarde de lei. Administratorul judiciar estimează că valoarea datoriilor, împreună cu penalitățile, depășește 3 miliarde de lei. Primarul general descrisese încă din 2020 compania drept aflată într-o „insolvență nedeclarată”.

Dezechilibrul a fost alimentat de menținerea unor tarife reduse în raport cu cheltuielile de funcționare. Biletul a costat 1,3 lei timp de mai bine de un deceniu, iar din 2021 prețul a fost stabilit la 3 lei, în timp ce salariile, energia, combustibilul și costurile de mentenanță au continuat să crească.

Subvenția acordată de Primăria Capitalei a crescut de la aproximativ 505 milioane de lei în 2015 la peste 1,2 miliarde de lei în 2020 și a continuat să urce ulterior. Transportul public de suprafață consumă în prezent aproape o treime din bugetul municipal, însă banii alocați nu au acoperit integral costurile STB.

În lipsa resurselor suficiente, compania a acumulat restanțe către furnizori, pentru taxe și contribuții. Penalitățile au dus la popriri pe conturi, iar sumele primite de la Primărie erau blocate pentru plata datoriilor vechi în loc să fie folosite pentru operarea curentă.

În toamnă, Fiscul a instituit sechestru asupra sediului STB. Pentru garantarea unei datorii către ANAF, Primăria Capitalei a fost nevoită să ofere aproape 400 de autobuze drept garanție.

Problemele companiei nu țin doar de nivelul veniturilor. În anii anteriori au fost încheiate contracte considerate dezavantajoase, iar structura administrativă a fost descrisă ca supradimensionată. La acestea s-au adăugat anchete penale privind furturi de combustibil și costuri ridicate pentru întreținerea flotei.

Doar 18% din cheltuielile de transport sunt acoperite prin vânzarea biletelor, restul provenind din bugetul local. În opinia lui Adrian Negrescu, un asemenea model reduce presiunea pentru eficientizare, deoarece fiecare dezechilibru este compensat prin majorarea subvenției.

Ce presupune insolvența

Procedura trebuie gestionată fără întreruperea transportului public. Administratorii judiciari au de rezolvat simultan problema continuității serviciului, reducerea costurilor și negocierea cu creditorii.

  • Salariile și combustibilul trebuie plătite la timp, astfel încât autobuzele, tramvaiele și troleibuzele să poată circula zilnic.
  • Conturile STB nu mai pot fi poprite în aceeași manieră, iar subvenția municipală poate ajunge direct la activitatea curentă.
  • Datoriile acumulate înainte de deschiderea procedurii urmează să fie achitate eșalonat, printr-un cont destinat creditorilor.
  • Compania a anunțat deja 796 de preavize de concediere și desființarea a 919 posturi vacante.
  • Contractele dezavantajoase pot fi renegociate sau denunțate în condițiile permise de procedura insolvenței.

Tabelul preliminar al creanțelor a fost publicat, iar prima adunare a creditorilor este programată pentru 17 noiembrie. Planul de reorganizare va trebui să convingă firmele care așteaptă de ani de zile plata facturilor că vor recupera o parte din bani, chiar dacă penalitățile vor fi reduse sau eliminate.

Lecțiile marilor orașe

Nicio mare rețea europeană de transport public nu se autofinanțează complet, însă diferența este făcută de regulile de finanțare, transparență și raportul dintre venituri și subvenții. La Viena, Wiener Linien are cheltuieli anuale de aproximativ 2 miliarde de euro pentru operare și dezvoltare, iar circa 700 de milioane de euro provin din bilete, ceea ce înseamnă o acoperire de aproximativ 35%.

Abonamentul anual vienez, care a costat mult timp 365 de euro, a fost majorat în 2026 la 467 de euro. Din 2027, tarifele vor fi ajustate automat în funcție de inflație. Biletul pentru o călătorie simplă costă 3,20 euro, față de echivalentul de aproximativ 0,60 euro pentru călătoria STB de 3 lei.

În Germania, Deutschlandticket oferă acces nelimitat la transportul local și regional din întreaga țară. Prețul abonamentului a crescut de la 49 de euro pe lună în 2023 la 63 de euro în 2026 și va ajunge la 66,80 euro în 2027. Guvernul federal și landurile contribuie fiecare cu câte 1,5 miliarde de euro anual, dar operatorii regionali au raportat în continuare pierderi de ordinul miliardelor, acoperite prin majorări de preț stabilite după o formulă transparentă.

Tallinn a optat pentru transport gratuit destinat rezidenților, finanțat din taxele locale plătite de persoanele înregistrate în oraș. Soluția funcționează în condițiile unui buget local solid și ale unui control strict al costurilor de operare, condiții pe care Bucureștiul nu le îndeplinește în prezent.

Planul pentru reorganizare

Ieșirea STB din insolvență ar necesita mai mult decât reprogramarea datoriilor. Potrivit lui Adrian Negrescu, reorganizarea ar trebui să se bazeze pe câteva schimbări structurale.

  • Un contract de serviciu public cu indicatori măsurabili, care să lege plata Primăriei de numărul de kilometri parcurși, punctualitate și calitatea serviciului, nu de acoperirea pierderilor.
  • Publicarea și compararea anuală a costului pe kilometru cu datele operatorilor din alte orașe.
  • Separarea facilităților pentru pensionari, elevi și alte categorii sociale de subvenția pentru operare, astfel încât gratuitățile să fie finanțate distinct și transparent.
  • Un tarif predictibil, majorat gradual în funcție de inflație și condiționat de reducerea costurilor și îmbunătățirea serviciilor. Propunerea ca biletul să crească de la 3 la 5 lei a fost respinsă de Consiliul General în această vară.
  • Creșterea ponderii veniturilor din bilete la 30-35% din costurile de funcționare, nivel apropiat de cel înregistrat la Viena.
  • Reducerea costurilor logistice prin benzi dedicate, care pot crește viteza vehiculelor și reduce necesarul de autobuze și șoferi pentru același program.
  • Electrificarea flotei, monitorizarea digitală a consumului pentru limitarea furturilor și introducerea unui bilet integrat STB–Metrorex.
  • Finanțarea reînnoirii flotei și modernizării depourilor prin fonduri europene, nu din bugetul local deja afectat de datorii.

„Bucureștenii nu cer un transport gratuit, cer un transport care funcționează”, spune Adrian Negrescu. În opinia sa, insolvența poate deveni un punct de resetare pentru STB doar dacă este folosită pentru schimbarea modelului de funcționare, nu doar pentru ștergerea datoriilor și reluarea acelorași practici.

Știri similare