Prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut cu 53% în România între august 2021 și august 2026, una dintre cele mai mari majorări din Europa. Cu toate acestea, angajații plătiți cu salariul minim și-au mărit puterea de cumpărare raportată la alimente cu peste 20% în aceeași perioadă.
La nivelul Uniunii Europene, alimentele s-au scumpit în medie cu 34%. România ocupă unul dintre primele locuri în clasamentul creșterilor de prețuri, după Ungaria, unde majorarea a ajuns la 57%, și Bulgaria, cu 54%. La polul opus, Cipru a înregistrat o creștere de 21%, iar în Elveția, inclusă într-o analiză mai amplă a 35 de state europene, scumpirea a fost de numai 5%.
Războiul a amplificat inflația
Presiunile asupra prețurilor alimentelor au apărut înainte de invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022. Conflictul a accentuat însă creșterea costurilor pentru energie, îngrășăminte și transport și a perturbat piețele agricole, iar scumpirile s-au transferat ulterior în prețurile din magazine.
În rândul celor mai mari economii europene, alimentele s-au scumpit cu 25% în Franța, 30% în Italia, 34% în Germania și 35% în Spania, în intervalul analizat.
Cea mai severă situație din Europa a fost înregistrată în Turcia, unde prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut cu 752%. Evoluția a fost asociată cu inflația ridicată și deprecierea puternică a lirei, care a scumpit bunurile și materiile prime importate.
Declinul monedei turcești a fost favorizat și de reducerile de dobândă începute în 2021, deși inflația era deja în creștere. Dobânzile mai mici au redus atractivitatea lirei, iar Turcia a schimbat direcția în 2023, când a majorat puternic ratele. Prețurile au continuat însă să urce.
Salariile minime au avansat diferit
În multe dintre statele europene care au un salariu minim stabilit prin lege, veniturile brute lunare au crescut mai repede decât prețurile alimentelor. Ungaria a consemnat cea mai mare majorare din Uniunea Europeană, de 93%, urmată de Germania, cu 46%, Spania, cu 29%, și Franța, cu 20%.
Turcia a avut cea mai mare creștere a salariului minim dintre toate țările comparate, de 823% în cinci ani. Majorări de peste 100% au fost înregistrate și în Serbia, cu 103%, și Muntenegru, cu 102%.
Diferența dintre ritmul de creștere a salariilor și cel al prețurilor nu este însă suficientă pentru a măsura cât de multe alimente își poate permite un angajat. Analiza compară cantitatea de produse pe care un salariu minim brut lunar o putea cumpăra în august 2021 și în august 2026, fără să ia în calcul taxele, chiria sau celelalte cheltuieli ale unei gospodării.
Unde a scăzut puterea de cumpărare
În trei dintre cele 26 de țări analizate, angajații plătiți cu salariul minim au pierdut teren în raport cu prețurile alimentelor. Malta a avut cea mai mare scădere, de 6%: dacă un venit minim permitea cumpărarea a 100 de coșuri de alimente în 2021, în 2026 putea acoperi doar echivalentul a 94 de coșuri.
Spania a înregistrat o diminuare de 5% a puterii de cumpărare măsurate astfel, iar Franța, de 4%. În schimb, România s-a numărat printre țările în care cantitatea de alimente accesibilă cu salariul minim a crescut cu mai mult de 20%.
- Serbia și Muntenegru: creștere de 37%;
- Croația, Albania, România, Ungaria, Bulgaria și Lituania: creșteri de peste 20%;
- Irlanda: creștere de 10%;
- Germania: creștere de 9%;
- Grecia: creștere de 7%;
- Belgia și Țările de Jos: creșteri de 6%;
- Portugalia: creștere de 3%.
Comparația arată evoluția cantității de alimente care poate fi cumpărată cu salariul minim, nu nivelul de trai în ansamblu. În special în țările cu inflație foarte ridicată, precum Turcia, o majorare procentuală mare a salariului poate fi înșelătoare dacă nu este raportată direct la prețurile produselor.