Șase state membre ale Uniunii Europene cer o taxă aplicată profiturilor excepționale ale companiilor petroliere, majorate pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz. România ar putea obține venituri suplimentare la buget, însă economiștii avertizează că firmele ar putea transfera costul măsurii în prețurile plătite de consumatori.
Miniștrii de Finanțe din Germania, Italia, Austria, Polonia și Portugalia, alături de ministrul Economiei din Spania, au trimis o scrisoare ministrului irlandez al Finanțelor. Ei solicită ca introducerea unei taxe la nivelul UE să fie discutată la reuniunea miniștrilor de Finanțe programată luna viitoare la Dublin. Irlanda deține în prezent președinția rotativă a Uniunii Europene.
În România, rezultatele Rompetrol Rafinare indică amploarea variațiilor din sector. Compania a raportat un profit net de 40,4 milioane de dolari în primul semestru din 2026, după ce în perioada similară a anului anterior înregistrase o pierdere de 53 de milioane de dolari.
Riscul pentru prețurile plătite
Economistul Christian Năsulea consideră că suprataxarea poate fi justificată din perspectiva statului, dar atrage atenția asupra reacției companiilor. Potrivit acestuia, firmele pot include din timp în prețurile finale eventualele taxe suplimentare, pentru a-și proteja marjele și a acoperi costurile anticipate.
Un astfel de comportament ar însemna că o parte din povara fiscală ajunge indirect la consumator, prin majorarea prețurilor la carburanți și la alte produse petroliere. Năsulea susține că economiștii au identificat deja acest mecanism în alte țări.
La rândul său, economistul Andrei Mocearov spune că măsura ar putea sprijini finanțele României, mai ales în condițiile deficitului bugetar. El regretă că România nu face parte din grupul statelor care cer taxa și afirmă că țara s-ar putea opune, așa cum s-ar fi întâmplat și în alte situații când au fost propuse impozite mai mari asupra profiturilor excepționale.
Colectarea, problema principală
Andrei Mocearov susține că situația bugetului trebuie analizată nu doar prin nivelul cheltuielilor, ci și prin capacitatea redusă a statului de a încasa venituri. Discuția a apărut și după afirmația ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, potrivit căruia salariile bugetarilor ar reprezenta aproximativ 40% din încasările bugetare, față de o medie europeană de 26%.
Datele Eurostat pentru 2025 arată însă că veniturile totale ale administrației publice din România au fost de aproximativ 35,4% din PIB, iar cheltuielile cu remunerarea angajaților din sectorul public au ajuns la circa 10,5% din PIB. Raportate la veniturile totale, aceste cheltuieli au reprezentat 29%, nu 40%.
În raport cu totalul cheltuielilor administrației publice, ponderea României a fost de 24,2%, ușor peste media Uniunii Europene, de 20,9%. Diferența majoră apare la încasările din impozite și contribuții sociale nete: acestea au echivalat cu 29,2% din PIB în România, față de aproximativ 40% la nivelul UE.
Dacă statul român ar fi colectat la nivelul mediei europene, veniturile bugetare ar fi fost mai mari cu aproximativ 214 miliarde de lei, sumă care ar fi îndepărtat România de deficit. În acest cadru, ponderea salariilor pare mai ridicată și pentru că baza de venituri este mai redusă.
Statisticile OCDE publicate în 2025 indică faptul că angajații administrației publice reprezentau 17,36% din totalul persoanelor ocupate în România. Procentul este sub media organizației, de 18,41%, ceea ce arată că România are unul dintre cele mai reduse aparate bugetare din UE raportat la populația ocupată.