Președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, a declarat că decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024 nu reprezintă o situație fără precedent în Europa. Ea a indicat hotărâri similare adoptate în Austria și Bulgaria.
Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului, în cadrul reuniunii „Societatea informațională și democrația constituțională”, organizată în programul trienal al președinției Asociației Curților Constituționale Francofone. La eveniment au participat președintele Nicușor Dan și premierul Luca Niculescu.
Exemple invocate de președinta CCR
Simina Tănăsescu a prezentat trei situații în care instanțe constituționale au intervenit asupra unor procese electorale:
- În Austria, Curtea Constituțională a dispus reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din 2016.
- În decembrie 2024, CCR a anulat întregul proces electoral pentru alegerea președintelui României, ceea ce a dus la reluarea completă a alegerilor.
- În martie 2025, Curtea Constituțională a Bulgariei a invalidat parțial rezultatele alegerilor parlamentare desfășurate în octombrie 2024.
Potrivit șefei CCR, hotărârea adoptată în România a atras atenția la nivel internațional asupra riscurilor pe care tehnologiile digitale și inteligența artificială le pot genera pentru procedurile și mecanismele democratice.
„O Constituție este construită pe valorile care unesc societatea şi pe care le statorniceşte. Jurisdicţiile constituţionale sunt chemate să le aplice drept frontiere ale spaţiului democraţiei constituţionale. Acest lucru trebuie să se întâmple şi în timpuri liniştite, şi în vremuri tulburi”, a afirmat Simina Tănăsescu.
Președinta CCR a susținut că democrația constituțională presupune limitarea puterii politice prin Constituție și apărarea statului de drept. Ea a adăugat că acest model respinge concentrarea puterii în mâinile unei persoane, ale unui grup sau ale unei majorități, iar justiția constituțională confirmă acest principiu.