România așteaptă evaluarea S&P din 2 octombrie, într-un moment în care ratingul suveran se află deja la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. O eventuală coborâre în zona speculativă ar putea majora costurile de finanțare ale statului și, prin mai multe mecanisme, ar putea ajunge să influențeze creditele, cursul valutar și investițiile populației.
În prezent, S&P și Fitch acordă României ratingul BBB-, iar Moody’s are calificativul Baa3. Toate aceste note reprezintă ultima treaptă a categoriei investment grade, imediat deasupra nivelului considerat speculativ.
S&P a păstrat la ultima analiză calificativul BBB-, însă perspectiva este negativă. Agenția urmărește consolidarea fiscală, ritmul de creștere economică, deficitul extern și capacitatea autorităților de a aplica măsurile necesare pentru reducerea dezechilibrelor.
Presiunea asupra finanțelor publice
Analistul de date Silviu Gresoi consideră că menținerea ratingului ar evita o presiune suplimentară, fără să rezolve însă problemele structurale ale bugetului. În primele șapte luni din 2026, România a plătit peste 40 de miliarde de lei numai pentru dobânzile datoriei publice, cu 26,5% mai mult decât în perioada similară din 2025.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, cheltuielile cu dobânzile au însumat 40,12 miliarde de lei până la sfârșitul lunii iulie. Deficitul bugetar a fost de 48,08 miliarde de lei, adică 2,34% din PIB, față de 76,44 miliarde de lei și 3,99% din PIB în primele șapte luni ale anului precedent.
Veniturile statului au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Chiar și așa, suma alocată dobânzilor ocupă o parte tot mai mare din resursele bugetare, reducând banii disponibili pentru alte cheltuieli publice.
Adrian Negrescu spune că statul continuă să acopere diferența dintre cheltuieli și încasări prin împrumuturi. În septembrie, Ministerul Finanțelor și-a planificat atragerea a 7,2 miliarde de lei de la bănci.
Costul acestor împrumuturi a crescut în doar câteva săptămâni. România s-a finanțat pe zece ani cu o dobândă de 7,09% la începutul lunii, iar ulterior randamentul a urcat la 7,42%. La o licitație, statul a vrut să atragă 500 de milioane de lei, dar a acceptat doar 290 de milioane, iar la o alta a solicitat 800 de milioane și a obținut 520 de milioane.
Potrivit lui Negrescu, băncile erau dispuse să ofere sume mai mari, însă la dobânzi pe care Ministerul Finanțelor nu le-a acceptat. România plătește deja cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană pentru împrumuturile pe doi ani, iar costul asigurării împotriva riscului de nerambursare este cel mai mare dintre statele considerate încă sigure.
Cum se poate transmite efectul
Ratingul de țară măsoară riscul ca un stat să nu își respecte obligațiile financiare. Dacă nota scade, investitorii pot cere o primă de risc mai mare pentru a cumpăra obligațiuni românești, ceea ce duce la randamente și costuri de împrumut mai ridicate.
O retrogradare nu ar majora automat ratele bancare în ziua următoare. Prețul creditelor este influențat și de politica monetară a BNR, inflație, lichiditatea din piață, costurile băncilor, indicii de referință și percepția generală asupra riscului.
În cazul împrumuturilor cu dobândă variabilă, evoluția indicelui de referință are un rol mai direct asupra ratelor decât ratingul suveran. Pentru cei care vor să contracteze un credit sau să își refinanțeze împrumutul, contează însă și direcția în care se mișcă finanțarea la nivelul întregii economii.
Economistul Claudiu Trandafir explică faptul că ratingul și rata plătită de un client bancar nu sunt legate direct, dar au la bază aceeași componentă: prețul riscului. Dacă România este percepută ca fiind mai riscantă, statul se împrumută mai scump, iar presiunea se poate transmite treptat către costul banilor pentru companii și populație.
O eventuală retrogradare ar putea influența economia prin mai multe canale:
- creșterea randamentelor la obligațiunile emise de stat;
- scumpirea finanțării pentru companii;
- majorarea costurilor de finanțare și a riscului suportat de sectorul bancar;
- presiuni asupra leului și asupra condițiilor de creditare;
- reducerea apetitului investitorilor pentru active românești.
Inflația anuală a coborât la 6,17% în august 2026, de la 8,16% în iulie. Scăderea nu garantează însă reducerea imediată a dobânzilor, deoarece BNR analizează și perspectivele inflației, evoluția economiei, cursul de schimb și riscurile viitoare.
Scenariul unei coborâri la „junk”
Adrian Negrescu apreciază că o trecere a României în categoria speculativă ar putea avea efecte rapide: deprecierea leului, dobânzi mai mari și presiuni asupra guvernului pentru majorarea taxelor. El subliniază că acesta nu este scenariul cel mai probabil, dar riscul nu poate fi exclus.
O a doua retrogradare, în condițiile în care Fitch și Moody’s mențin deocamdată România în zona calificativelor sigure, ar putea determina unele fonduri să vândă titluri românești. O asemenea reacție ar crește puternic costurile de finanțare.
Decizia S&P va depinde nu doar de cifrele economice, ci și de stabilitatea politică și de capacitatea guvernului de a aplica măsurile fiscale anunțate. Agenția a indicat că urmărește existența unui executiv funcțional și continuarea reducerii deficitului, iar un analist Fitch a avertizat recent că timpul pentru corectarea dezechilibrelor se scurtează pe fondul crizei politice.
Deși deficitul din primele opt luni s-a redus cu aproape o treime față de anul trecut, această evoluție s-a bazat în principal pe taxe mai mari achitate de populație și firme. În același timp, economia s-a contractat cu 0,8% în prima jumătate a anului, iar datoria publică ar putea depăși 63% din PIB până în 2027.
Impactul asupra economiilor
Investitorii analizează, pe lângă rating, deficitul bugetar, datoria publică, randamentele obligațiunilor, inflația, economia, deficitul de cont curent, cursul de schimb și stabilitatea politică. Din acest motiv, păstrarea calificativului pe 2 octombrie nu ar însemna că problemele fiscale au dispărut.
Schimbarea percepției asupra riscului României îi poate afecta și pe cei care dețin economii sau investiții. Titlurile de stat pot fi influențate de randamentele cerute de piață și de evoluția prețurilor, iar companiile listate pot avea evaluări mai mici și un acces mai scump la capital.
Claudiu Trandafir subliniază că o decizie nefavorabilă nu ar însemna o creștere automată a ratelor pe 3 octombrie, dar ar putea indica direcția în care se vor mișca finanțarea și costul riscului în perioada următoare.