Șocurile climatice ar putea ridica inflația alimentară la nivel mondial cu 0,9 până la 3,2 puncte procentuale anual până în 2035. Scumpirea alimentelor ar urma să afecteze nu doar bugetele gospodăriilor, ci și inflația generală, dobânzile și evoluția mai multor sectoare economice.
Avertismentele apar după o vară marcată de fenomene meteorologice extreme. Incendiile de vegetație au distrus sau afectat mii de hectare agricole în Europa continentală, iar fermierii din Marea Britanie se tem că vor avea una dintre cele mai slabe recolte din istorie.
În același timp, un episod puternic de tip El Niño pune în pericol producția agricolă din America de Sud, Africa și Asia. O recoltă slabă într-o zonă importantă pentru aprovizionarea globală poate transmite rapid presiunea asupra prețurilor către alte regiuni.
Presiuni suplimentare asupra agriculturii
Schimbările climatice nu sunt singura problemă cu care se confruntă agricultura. Sectorul este afectat și de costurile mai mari pentru combustibili și îngrășăminte, de lipsa angajaților, de presiunea demografică și de profitabilitatea redusă, care limitează investițiile în modernizare.
Din aceste motive, inflația alimentară ar putea rămâne pentru o perioadă îndelungată peste media istorică de aproximativ 2,5%. Specialiștii consideră că riscurile climatice au devenit astfel și o problemă economică majoră, nu doar una de mediu.
Prețurile mai mari la hrană pot determina populația să reducă cheltuielile pentru alte bunuri și servicii. Retailul, turismul și industria ospitalității s-ar putea număra printre domeniile afectate, în timp ce presiunile salariale ar putea crește.
Inflația alimentară ridicată poate influența și deciziile băncilor centrale privind dobânzile. Economiștii avertizează că efectele s-ar putea extinde de la costul creditelor până la performanța piețelor financiare, iar o perioadă prelungită de scumpiri ar putea produce transformări structurale comparabile cu cele generate de tehnologii disruptive sau de schimbări majore în sănătate și consum.