Președintele Nicușor Dan a respins ideea că Lucian Pahonțu ar fi participat la reprimarea manifestanților în timpul Revoluției din 1989 și al mineriadei din 1990. În aceeași conferință de presă susținută joi seara, la Chișinău, șeful statului a explicat de ce România nu are încă un director al SRI, la aproximativ 15 luni de la începutul mandatului său.
Apărarea șefului SPP
Declarațiile au venit după apariția unei investigații jurnalistice despre trecutul lui Lucian Pahonțu. Materialul susține, pe baza unor documente și mărturii, că actualul șef al Serviciului de Protecție și Pază a fost ofițer în trupele de Securitate între 1987 și 1990.
Potrivit informațiilor prezentate în investigație, Pahonțu s-ar fi aflat în dispozitivul de la baricada de la Intercontinental, în timpul Revoluției, iar unitatea din care făcea parte ar fi fost implicată și în intervenția din Piața Universității, pe 13 iunie 1990. În urma dezvăluirilor, au apărut cereri publice pentru înlocuirea sa din funcție.
Nicușor Dan a făcut însă o diferență între prezența într-un dispozitiv militar și participarea efectivă la reprimarea protestatarilor. „Orice persoană care a reprimat, participând la vreuna dintre aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. Trei: domnul Pahonțu nu e în această situație”, a declarat președintele.
El a descris reprimarea manifestațiilor din timpul Revoluției și al mineriadei drept „o pată în istoria României” și a criticat faptul că dosarele nu au fost lămurite până acum. Președintele a spus că își dorește ca anchetele să clarifice evenimentele, deși este rezervat în privința șanselor ca acest lucru să se întâmple după trecerea unei perioade atât de lungi.
Verificările invocate de președinte
În sprijinul poziției sale, Nicușor Dan a amintit verificările făcute în urmă cu 21 de ani, când Pahonțu a fost numit la conducerea SPP. Potrivit președintelui, numirea, făcută la propunerea șefului statului și aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, a fost precedată de verificări, inclusiv la CNSAS, pentru a se stabili dacă acesta a făcut poliție politică.
Nicușor Dan a afirmat că investigația nu justifică formularea potrivit căreia Pahonțu ar fi participat la „masacrul” din 21 decembrie 1989. „Am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conținut. Nu știu care e scandalul”, a spus președintele.
În prezent, Lucian Pahonțu nu are o decizie CNSAS prin care să fie declarat lucrător sau colaborator al fostei Securități. Instituția a transmis că analiza documentelor este complexă și poate dura.
Președintele a fost întrebat și despre evaluarea managerială a șefului SPP, pe care o anunțase la începutul mandatului. El a precizat că nu a făcut o analiză managerială dedicată lui Pahonțu, dar și-a format o impresie despre activitatea serviciului prin contactele cu angajații instituției și cu servicii externe.
„O evaluare a Serviciului am făcut-o, cumva, cu propriile simțuri. Mi se pare că serviciul ăsta funcționează”, a afirmat Nicușor Dan. El a adăugat că nu a considerat prioritară o evaluare separată a lui Pahonțu, invocând alte restanțe pe care le consideră mai importante, printre care lipsa unei strategii economice și problema alegerilor anulate.
De ce întârzie numirea la SRI
Funcția de director al SRI este vacantă din iulie 2023, când Eduard Hellvig a demisionat. Nicușor Dan nu a anunțat nici până acum numele persoanei pe care intenționează să o propună Parlamentului.
Președintele a explicat la Chișinău că nu a vrut să suprapună negocierile pentru conducerea serviciului cu discuțiile politice privind formarea Guvernului, respins la vot pe 5 mai. El intenționează să poarte negocierile după instalarea noului cabinet, cel mai probabil cu partidele care vor susține viitoarea majoritate parlamentară.
„Pe servicii secrete, există un serviciu care nu are șef, SRI, și aici este o discuție pe care să o avem cu partidele parlamentare. Am considerat că nu este util să suprapun această discuție, care tot timpul este sensibilă, peste discuția despre guvern”, a declarat șeful statului.
Nicușor Dan a susținut în repetate rânduri că își dorește un director civil pentru SRI. În viziunea sa, acesta ar trebui să contribuie la refacerea încrederii dintre societate și zona operațională a serviciului.
Termene schimbate succesiv
De la începutul mandatului, președintele a oferit mai multe estimări pentru numirea șefilor SRI și SIE, fără să înainteze până acum o propunere oficială. Declarațiile menționate în cronologia prezentată sunt:
- „În următoarele săptămâni”, după o discuție cu partidele parlamentare;
- până la sfârșitul anului sau la începutul anului următor;
- „foarte curând”, după finalizarea discuțiilor privind o listă de candidați;
- „probabil la începutul anului viitor”, în noiembrie 2026;
- „la momentul potrivit”, după ce scena politică s-ar fi „inflamat”.
La începutul lui septembrie 2025, Nicușor Dan a spus că discuțiile despre SRI și SIE se poartă într-un cadru restrâns. El a explicat că nu dorește ca procedura să se transforme într-un conflict între Președinție și Parlament, în care șeful statului să trimită un nume, legislativul să îl respingă, iar cele două instituții să se acuze reciproc.
Într-un interviu acordat televiziunii publice, președintele a rezumat această abordare prin afirmația că „stabilitatea a fost mai importantă”. În octombrie 2025, el a vorbit despre un „interval mediu”, explicând ulterior că numirea ar putea avea loc până la sfârșitul anului sau la începutul anului următor.
În aceeași perioadă, Nicușor Dan a spus că nu va trimite Parlamentului un nume care nu are șanse să fie acceptat. „Când o să avem un nume agreat, o să-l aflați”, a declarat el.
La sfârșitul lui noiembrie 2026, președintele a indicat din nou începutul anului următor ca posibil termen pentru numire. Tot atunci, a insistat că România va avea un director civil la SRI și a spus: „Până atunci, garantez eu”.
În ianuarie, după expirarea termenului anunțat anterior, Nicușor Dan a afirmat că pentru conducerea serviciilor a existat mai întâi o listă lungă, apoi una scurtă, iar discuțiile urmau să fie încheiate „foarte curând”. În februarie, el a precizat că pe lista scurtă se află cinci persoane și că există deja o ordine a preferințelor.
„Cinci. Între cei cinci există o ierarhie. În momentul în care propunerea mea o să fie trimisă către Parlament, o să vedeți că o să fie votată”, a spus președintele. El a explicat atunci că întârzierea este legată de necesitatea unui acord între Președinție și partidele parlamentare.
În martie, formularea s-a schimbat din nou, Nicușor Dan afirmând că numirea va fi făcută „la momentul potrivit”. Motivul invocat a fost „inflamarea” scenei politice și faptul că numirea șefilor serviciilor depinde de o discuție între președinte și Parlament.
În iulie 2026, șeful statului a comparat dificultatea numirii conducerii serviciilor cu procesul de formare a Guvernului. El a spus, totodată, că nu consideră existența unui director civil la SRI „o chestiune așa de importantă”.
Pahonțu conduce SPP din 2005
Lucian Pahonțu a fost numit la conducerea SPP în decembrie 2005, de președintele Traian Băsescu. A rămas în funcție în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Băsescu, Klaus Iohannis și Nicușor Dan.
Investigația jurnalistică a readus în atenție activitatea militară a lui Pahonțu din perioada Revoluției și a manifestațiilor din Piața Universității. Președintele susține însă că informațiile prezentate nu demonstrează participarea șefului SPP la reprimarea manifestanților.