Premierul demis Ilie Bolojan a respins categoric speculațiile potrivit cărora nivelul Dunării ar fi scăzut din cauza altor state care și-ar fi constituit rezerve de apă. Declarația a venit ca răspuns la o întrebare directă a unui reporter pe această temă.
„Cred că astfel de scenarii n-au nicio legătură cu realitatea”, a afirmat Bolojan, invocând și situația lacurilor de acumulare din România, precum Vidraru, unde scăderea nivelului apei este vizibilă. El a subliniat că datele privind precipitațiile din bazinul hidrografic al Dunării reprezintă „niște realități pe care nimeni nu le poate contesta”.
Situația hidrologică din România este una critică. Debitul Dunării este de trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie, potrivit Apelor Române, iar prognoza pentru săptămâna următoare rămâne nefavorabilă. Căldura extremă amplifică seceta severă atât pe Dunăre, cât și pe alte râuri și lacuri din țară.
Efectele sunt vizibile în mai multe județe. În Arad, râul Teuz a secat complet, iar Crișul Alb a ajuns la doar 7% din debitul normal pentru iulie. În județul Iași, din cele 400 de hectare de iazuri și lacuri din Acumulările Belcești, jumătate sunt complet secate.
Fenomenul nu este izolat la nivel european. Ungaria se confruntă cu probleme similare din cauza secetei, iar în Germania, Rinul se apropie de cote minime istorice. Navele de marfă circulă aproape goale pe fluviu, ceea ce a generat creșteri semnificative ale costurilor de transport.
La începutul lunii iunie, ONU și Organizația Mondială Meteorologică au avertizat statele să se pregătească pentru fenomenul El Niño, aflat în plină formare. Experții avertizează că, pe fondul încălzirii globale, El Niño ar putea amplifica fenomenele meteo extreme în Europa și România, cu efecte grave asupra agriculturii, sănătății și mediului înconjurător.